Am renuntat la foarte multe idei pe care as fi putut sa le detaliez pe blog. Ma intristeaza, si ma si demoralizeaza avalansa de atotcunoscatori, care, desi anonimi si de regula lipsiti de o minima experienta personala, nu mai vorbim de studii, isi dau cu parerea cu emfaza, siguri pe ei (ele) referitor la tot ce misca.
Pentru ca ma intereseza in mod special sanatatea relationala (pe plan personal, dar si profesional pentru ca lucrez cu cupluri), algoritmii din media virtuala imi afiseaza zilnic nenumarati nenumiti, vloggeri deja, care iti spun tie, (dar aici sunt inclusa si eu) daca te iubeste sau nu, ce sa faci ca sa nu te paraseasca sau sa se intoarca la tine, si alte sfaturi nesolicitate dar care probabil raspund unei nevoi masive a poporului.
Toti ne dorim sa fim iubiti. Dar de unde stie Gigel sau Marioara exact ce am eu nevoie sa fac sau sa nu fac si mai ales daca e chiar nevoie sa fac ceva?! De ce lumea e receptiva la asemenea bombardament cu videoclipuri, mie ca introvert 40+ nu mi-e usor sa inteleg, dar banuiesc ca lipsa gandirii critice are un rol, spiritul de turma la fel si nevoia omului de a primi mura in gura retete nemestecate de la presupusi cunoscatori. Nimeni nu vorbeste despre puterea conexiunii cu tine insuti/insati, poate doar in treacat si doar in conditiile in care te va ghida el sau ea (Gigel sau Marioara)
Am tot sperat ca lumea va reactiona la un moment dat, ca va respinge aceste anomalii. Optimismul meu m-a tradat :).
Marea masa prefera sa evadeze din realitate scrolland pe telefoane si tablete, cascand gura (si ochii) la tot felul de produse de masa, pentru mase de creduli, inocenti, oameni vulnerabili care nu au fost niciodata incurajati sa isi puna singuri intrebari sau sa-si hraneasca dubiile.
De aceea nu mai scriu. Nu vreau sa alimentez tot acest univers de continuturi nesolicitate.
Nimic nu poate inlocui conexiunea intima cu o alta persoana. Si din pacate, cultivarea acestor conexiuni devine pe zi ce trece mai vintage.
Dar vintage este cool, si exista inca suficienti care sa il aprecieze.
Am pus o poza cu mine pentru ca asa se practica. Toate vorbele de duh trebuie insotite neaparat de o fotografie personala, pentru partea de PR si marketing.😜
Creditele merg catre Felicia Simion, fotograf cu vocatie si suflet de poet.
