Cele 10 principii ale Aware Parenting

Autor: Dr Aletha Solter
Copyright © 1994 Aletha Solter. 
Copyright © 2011 Anca Iordache, pentru traducerea in limba romana a articolului

Aware Parenting are la baza activitatea Dr. Aletha Solter. Pentru mai multe informatii vezi cartile Dr. Aletha Solter:Bebelusul meu intelege tot, Copiii nostri, frumosi si sanatosi, Tears and Tantrums, Raising Drug-Free Kids si Attachment Play.

Nota: “Aware Parenting” se traduce in limba romana ca “Parentare constienta”; in continuare vom folosi traducerea “parinti constienti” pentru “aware parents” si vom pastra formularea in limba engleza “Aware Parenting”.

Sursa: www.awareparenting.com

1. “Parintii constienti” indeplinesc nevoile copiilor lor de apropiere fizica (imbratisari, dragaleli etc). Ei nu-si fac griji in privinta “rasfatarii” copiilor lor.
2. “Parintii constienti” accepta intreaga gama de emotii si asculta fara a judeca sentimentele exprimate ale copiilor lor.
3. “Parintii constienti” ofera copiilor stimularea adecvata varstei lor si au incredere ca acestia vor invata in ritmul si in felul propriu. Ei nu incearca sa “forteze” copiii catre un nou stadiu de dezvoltare.
4. “Parintii constienti” sprijina copii in invatarea de noi competente si nu judeca performantele acestora, nici prin critici si nici prin laude evaluative.
5. “Parintii constienti” petrec in fiecare zi un timp in care le acorda copiilor intreaga atentie. In acest timp “special” si “de caliate” ei observa, asculta, raspund si se alatura copiilor in jocul lor (daca sunt invitati sa faca asta), insa nu “dau indicatii” in activitatile copiilor.
6. “Parintii constienti” isi protejeaza copii de pericole, insa nu incearca sa previna toate greselile, problemele sau conflictele copiilor lor.
7. “Parintii constienti” isi incurajeaza copii sa fie autonomi in rezolvarea problemelor si ii ajuta numai cand este necesar. Ei nu rezolva problemele copiilor in locul lor.
8. “Parintii constienti” stabilesc limite rezonabile, ghidand copii cu blandete catre comportamente “acceptabile” si iau in considerare nevoile tuturor pentru solutionarea conflictelor. Ei nu manipuleaza copiii prin “mituiri”, recompense, amenintari, pedepse sau in alt mod.
9. “Parintii constienti” au grija de ei insisi si sunt onesti in privinta propriilor nevoi si sentimente. Ei nu se “sacrifica” pe ei pana la a aduna resentimente.
10. “Parintii constienti” sa straduiesc sa constientizeze modul in care suferintele din propria copilarie interfereaza cu abilitatea lor de a fi “parinti buni” si fac eforturi pentru a evita transmiterea propriilor suferinte copiilor lor.

Preluat de pe site-ul www.parentship.ro

Aware Parenting Instructor - Instructor pentru Parinti Constienti

Am fost impresionata de workshopul Alethei Solter despre care am scris aici, si am devenit astfel interesata sa promovez acest stil de educatie constienta a copiilor si sa devin Instructor certificat pentru Parinti Constienti.

Am obtinut certificatul de Aware Parenting Instructor in martie 2013. M-am bucurat sa aflu ca si alte persoane din Romania urmeaza sa fie certificate in viitorul apropiat.

Pentru mai multe detalii si informatii despre conceptul de Aware Parenting, va invit sa cititi cartile Alethei Solter publicate in romana, dar si cele care inca nu au fost traduse. De asemenea, puteti citi pe situl Institutului multe articole interesante.

http://www.awareparenting.com/romania.htm

http://www.awareparenting.com/articles.htm

http://www.awareparenting.com/english.htm

Pentru consultatii vezi pagina de contact.

Cum sa vorbesti cu copilul despre abuzurile fizice

Am constatat din experienta personala, dar mai ales din practica de psihoterapeut ca subiectul abuzurilor sexuale fata de copii este inca tabu in Romania, desi si in tara noastra, ca si peste tot in lume, aceste abuzuri au loc zi de zi.

Victimele abuzurilor sunt atat fetitele cat si baietii, iar abuzatorii sunt adesea persoane apropiate familiei sau gradinitei/scolii.

Nu vreau sa discut situatia foarte dificila a abuzului in sine, ci, ce putem sa facem ca parinti, educatori, personal medical pentru a preveni un abuz, sau pentru a-i limita efectele.

Cel mai important este sa vorbim cu copiii inca de cand sunt mici despre corp, despre zonele intime si despre diferite moduri de atingere, acele atingeri care sunt numite in engleza Good Touch si Bad Touch (atingeri potrivite si atingeri nepotrivite).

In tarile in care parintii si sistemul de educatie iau in serios realitatea abuzurilor sexuale exista o gama foarte larga de materiale care sprijina parintii in eforturile lor de a-si educa si informa copiii in legatura cu siguranta lor personala.

Mai jos sunt linkuri catre doua asemenea materiale care sper sa va fie de folos.

Sa vorbim cu copilul despre atingerile potrivite/nepotrivite

Film educativ pentru copii despre atingerile potrivite/nepotrivite

Donald Kalsched

Cine este Donald Kalsched?

Donald Kalsched este psihanalist (analist jungian) si membru al Institutului C.G. Jung New York. Insa ceea ce l-a facut cunoscut in intreaga lume (psihanalitica) este cartea sa, devenita acum lectura obligatorie pentru toti psihoterapeutii care se formeaza ca analisti jungieni, The Inner World Of Trauma - Archetypal Defenses of the Personal Spirit.

Despre aceasta carte, Mario Jacoby, profesor la institutul Jung din Elvetia, si autor recunoscut, spunea ca este ”una dintre cele mai remarcabile si mai importante contributii la practica analizei jungiene (si a psihanalizei in general) din ultimii ani.”

Am ajuns sa citesc aceasta carte acum cativa ani la sugestia supervizorului meu (analist jungian si el). A fost, pentru mine personal si pentru practica mea profesionala o revelatie. Lectura cartii mi-a trezit dorinta, poate chiar nevoia de a-l intalni pe autorul ei. 

Asa incat, in aceasta toamna, aceasta dorinta s-a implinit, cand am avut onoarea si poate chiar privilegiul de a-l intalni pe Donald Kalsched (Don, cum ii spun colegii) si de a discuta cu el in mai multe ocazii, la Conferinta Jungiana Ancient Greece-Modern Psyche, din Santorini.

A fost pentru prima oara in viata mea, cand realitatea a intrecut cu mult imaginatia, caci Donald cel in carne si oase s-a dovedit a fi cu mult mai uman, mai cald, si mai deschis decat cel din imaginatia mea.

Din primele secunde ale primei noastre intalniri am simtit ca ne-am conectat si am vorbit ca si cum ne-am cunoaste dintotdeauna. Este un om foarte discret si cald, rezervat, total nepasator fata de notorietatea sa. 

De altfel, toti analistii prezenti la aceasta conferinta s-au dovedit a fi la fel de deschisi si de interesati de relatii autentice cu cei din jur, ceea ce, dupa parerea mea, este specific pentru persoanele care imbratiseaza filozofia jungiana.

Am pastrat legatura si ma bucur sa pot sa povestesc despre el, si m-as bucura si mai mult daca ar exista mai multi cititori ai cartilor sale ( a doua carte, Trauma and the Soul va aparea in aprilie) si printre specialistii din Romania. 

http://www.donaldkalsched.com/

http://www.donaldkalsched.com/pub_trauma.html

Un interviu cu Donald Kalsched

Aletha Solter la Bucuresti

In luna septembrie am avut ocazia de a participa la un atelier sustinut la Bucuresti de Aletha Solter, fondatoarea The Aware Parenting Institute, din California. A fost unul dintre cele mai reusite ateliere (daca nu chiar cel mai reusit) la care am participat in viata mea. Organizatorii (www.parinteconstient.ro) merita toate laudele.

 

Am participat la atelierul despre Disciplina fara recompense si fara pedepse in calitate de parinte, nu de specialist in psihologie, si beneficiile pentru mine, familia mea, dar si pentru practica mea profesionala au fost imediate. Aproape ca suna prea bine ca sa fie adevarat...

 

Insa Aletha Solter, specialist in psihologia dezvoltarii, este un profesionist desavarsit si o mama si bunica cu multa experienta practica despre cresterea cu respect a copiilor, incat informatiile pe care ni le-a transmis au prins radacini imediat.

 

Nu doresc sa dau detalii practice sau tehnice, pentru ca merita sa le cititi personal in cartile Alethei:

 

Bebelusul meu intelege tot si Copiii nostri frumosi si sanatosi, ambele traduse in romana si publicate la editura Familia mea Cosmos. A treia carte este pe cale sa fie publicata la sfarsitul acestui an: Lacrimi si crize de furie.

A patra carte, la fel de utila, Raising drug free children poate fi citita in engleza.

 

Toate ideile prezentate in cartile sale sunt documentate temeinic, sustinute de studii si experimente stiintifice si de observatii riguroase asupra triburilor sau comunitatilor unde se aplica principiile de crestere fara violenta a copiilor.

 

Ceea ce am apreciat la Aletha Solter a fost lipsa sa de exaltare, lipsa oricarei forme de extremism sau fanatism legat de ideile sale si lipsa de judecata critica fata de parintii care, din varii motive, nu au reusit sa isi creasca copiii dupa aceste principii.

 

De asemenea, la acest workshop am aflat despre Janusz Korczak sau Henryk Goldszmit, medic pediatru si pedagog evreu-polonez, care, inca din perioada interbelica a recunoscut drepturile copiilor la respect si s-a ingrijit personal de copiii orfani intr-un mod care ar face si azi Directia pentru Protectia Copilului din Romania sa roseasca. Puteti citi mai multe despre ”Batranul Doctor” pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Janusz_Korczak, iar despre Aletha Solter pe http://www.awareparenting.com/

Formarea pentru a deveni psihoterapeut

Ce este sau cine este un psihoterapeut? Ce îl califică pe un om să îi poată asista pe alții pe calea către îngrijirea și respectul pentru psihic (suflet)?

În acord cu legislația internațională, psihoterapeutul este un absolvent de studii superioare (științe umane, medicină, etc) cu competențe în psihopatologie (tulburările sufletești cum s-ar spune) și care urmează un program de formare al unei școli de psihoterapie acreditate în țara în care dorește să profeseze.

Pâna acum totul este clar, pentru a fi psihoterapeut trebuie sa ai studii superioare în psihologie sau într-o disciplină cât mai apropiată de psihologie.

Ce înseamnă un program formativ în cadrul unei școli de psihoterapie acreditate?

Există multe forme sau tipuri de psihoterapie, clasificate în funcție de teoria care le stă la bază. Unele se concentrează asupra studiului comportamentului și a modificărilor acestuia, altele se concentrează asupra individului, altele se orientează mai ales către procesele inconștiente, altele către stările modificate de conștiință, etc și există și forme care îmbină mai multe teorii.

Indiferent de teoria care sta la baza unei anumite forme de psihoterapie, în cadrul procesului de formare ca și psihoterapeut, o etapa esențială este așa numita psihoterapie personală sau analiză personală. Psihoterapia personală este acea psihoterapie în care viitorul psihoterapeut este el însuși pacient. El însuși are un psihoterapeut și în cadrul acestei relații psihoterapeutice își explorează propriile dificultăți, limite, crize existențiale, suferințe sau își împartășește bucuriile, sentimentele, temerile, ura etc.

Aceasta este etapa principală și absolut necesară a formării pentru a fi psihoterapeut. Numai astfel viitorul psihoterapeut poate să înțeleagă cu adevărat, prin propria experiență vie, concretă, ce înseamnă să suferi și să fii asistat, ce înseamnă să ai încredere, ce înseamnă puterea de vindecare a sufletului și ce înseamnă să fii într-o relație în care să poată fi activată puterea de autoreglare și autovindecare a sufletului. Într-o astfel de relație viitorul pacient află ce înseamna să stai și cum se simte cineva care stă pe scaunul celui vulnerabil, ce înseamnă să ai în fața ta din această postură, o persoană empatică sau, dimpotrivă, una care te privește de sus, ce înseamnă transfer și contra-transfer și cum pot ele să fie utilizate cu folos.

În cazul psihoterapiilor de lungă durată (care mai sunt numite psihodinamice sau psihanalitice) o astfel de psihoterapie personală durează pe parcursul a câțiva ani (buni) și are ca rezultat o cunoaștere mai profundă a realităților interioare și a complexității vieții psihice, a paradoxurilor acesteia și a condiției umane.

În procesul formativ, pe lângă psihoterapia personală, viitorul psihoterapeut intra în contact și cu numeroase teorii si informații, prin lecturile obligatorii, seminariile, școlile de vară pe care le frecventează, toate acestea urmând să îi ofere și o bază teoretică pentru înțelegerea psihicului uman. Însă, această cunoaștere teoretică nu valorează prea mult dacă nu este dublată de experimentarea pe propria piele a proceselor și fenomenelor psihice descrise în cărți. Fără propria terapie personală de durată și fără o minimă experiență de viață, un psihoterapeut nu va putea să îi asiste pe cei ce i se adreseaza decât la un nivel superficial.

Pentru mai multe informații referitoare la responsabilitatea psihoterapeutului, puteți citi și articolul cu același nume din secțiunea Articole.

Cum ne poate ajuta o nevroză?!

Poate părea paradoxal sau chiar complet nerezonabil pentru cineva că o nevroză poate fi de ajutor. Însa, pentru psihologii preocupați de studiul în profunzime al sufletului (depth psychology) acesta este un fapt prea bine-cunoscut.

Cum este posibil? Cum să te ajute o nevroză când tocmai această stare nesuferită te face nefericit, veșnic nemulțumit, plictisit de moarte, acrit?! Păi tocmai astfel: starea nevrotică te face să te simți atât de mizerabil încât ești obligat să iei măsuri. Sau altfel spus, sufletul neglijat iți trimite acest semnal, acest simptom, acest strigăt de nemulțumire pentru a te face atent ca te abați de la calea ta, de la ceea ce ești cu adevărat. Sau, și mai simplu, iți spune că nu iți trăiești viața pentru care ai fost născut.

Sunt multe sisteme filozofice și religioase, unele vechi de mii de ani, care susțin că fiecare om se naște cu o vocație, un destin anume, o misiune, un mod unic, irepetabil de a fi in lume. James Hillman a numit acest dat unic, daimon, preluînd termenul de la Platon. Altii i-au spus matriță, soartă, vocație, etc. Oricum i-am spune, acel ceva unic ce ne reprezintă amprenta sau esența personală, în cazul în care este nerecunoscut și neonorat în viață, ne face să devenim nevrotici, nefericiți.

Persoana nefericită, nemulțumită de viața sa poate să simtă că e cazul să facă o schimbare și să se adeseze unui psiholog. Și este adevarat că de multe ori, o psihoterapie începuta din cauza unei stari nevrotice poate să ajute persoana să se descopere, să afle cine este si de ce are nevoie și să își trăiască viața în acord cu propria identitate, cu propriul daimon (ca sa folosesc si eu termenul imprumutat de Hillman de la Platon). Dar, a-ți descoperi vocatța, sau destinul sau identitatea nu înseamna obligatoriu ca vei avea o viață ca în povești...

A ști cine ești, a-ți urma drumul personal te poate face să te simți împlinit, poți simți ca ceea ce ți se întâmplă are sens, iar a fi în acord propria lume interioară, a fi pe drumul cel bun iți poate cu siguranță oferi sentimentul unei vieți trăite cu sens. Iar o viață traită cu sens este cu siguranță ceea ce caută cei mai mulți dintre noi.

Psihoterapia de orientare jungiană (dezvoltată din teoria lui Carl Gustav Jung) este una dintre căile prin care putem ajunge sa ne traim viata cu sens.

Pentru mai multe detalii recomand cartea Soul s Code a lui James Hillman