Suferinta face parte din viata

Nicio fiinta sensibila din lume nu are parte de o existenta lipsita de dificultati. Suferinta face parte din viata, si o regasim peste tot in natura.

Resursele cu care ne nastem si pe care le descoperim in special in momente dificile, ne ajuta sa suportam suferinta si sa ne continuam viata fara sa ne victimizam si sa dramatizam situatia. Toti oamenii au astfel de resurse, dar nu toti sunt constienti ca le au.

Ceea ce conteaza cel mai mult, pentru a trece prin viata fara sa ne pierdem increderea, este sanatatea emotionala. Sanatatea emotionala este usor de cultivat incepand din copilarie, daca parintii isi cresc copiii cu respect fata de emotiile dificile ale acestora (plans, crize de furie, frustari, dispozitii schimbatoare) si cu intelegere si toleranta fata de ele si oferindu-le un exemplu sanatos despre cum sa faci fata dificultatilor cand apar. In acest mod, copiii invata de la inceput ca viata nu este tot timpul roz, ca nu putem fi tot timpul multumiti sau veseli, ca apar periodic fel si fel de situatii dificile, neprevazute, neplacute sau chiar dureroase. Invatand din copilarie sa toleram sentimentele dificile, ajungem la maturitate sa fim blanzi cu noi insine si cu cei din jur in momentele dificile (care in mod natural apar periodic in viata unui om). 

Fie ca este vorba de pierderi, accidente, imbolnaviri, crize existentiale, razboaie, calamitati, conflicte, dezamagiri, fiecare persoana trece cel putin o data in viata printr-un moment extrem de dificil. Felul cum trecem prin astfel de momente depinde foarte mult de felul in care suntem structurati (personalitate, resurse), dar si de modelele pe care le-am interiorizat din jurul nostru (familie, cultura) si de propriul sistem de suport (care este un rezultat al combinarii factorilor de personalitate si al modelelor interiorizate).

In ateliere de dezvoltare personala adresez des participantilor intrebarea: ”Pe cine sau pe ce te bazezi atunci cand iti este greu?”

Exista trei tipuri de raspunsuri pe care le aud, la aceasta intrebare: pe mine insumi/insami; pe familie; pe Dumnezeu. Nu imi amintesc sa fi auzit vreodata toate cele trei raspunsuri impreuna, de la o singura persoana, desi eu cred ca acest gen de suport (bazat pe propriile resurse, pe conectarea cu ale persoane semnificative si pe propria spiritualitate) ar fi ideal.

Este important sa ne construim o retea de suport pentru momente dificile (sa stim pe ce ne bazam cand ne este greu) inainte ca dificultatea sa intre intempestiv in viata noastra.

Daca ma bazez numai pe propriile puteri, s-ar putea sa nu fiu pregatit/a pentru o situatie de boala, imobilitate, depresie, etc, atunci cand propriile resurse sunt limitate de dificultatea insasi. 

Daca ma bazez numai pe anumite persoane din exterior, este posibil ca la momentul la care as avea nevoie de ajutorul lor, ele sa nu fie disponibile, iar daca ma bazez exclusiv pe forte supranaturale, ar putea fi din nou insuficient, pentru ca, nu-i asa? Dumnezeu iti da, dar nu-ti pune in traista (inclin sa dau dreptate intelepciunii populare).

In cabinetul psihologului nu vine nimeni in momente de pace, bunastare sufleteasca si implinire. Oamenii ajung la psiholog exact in momentele lor de suferinta, si, au sansa sa descopere multe lucruri valoroase despre ei insisi in aceste momente.

Daca nu avem inca in interior un spatiu sigur si suficient de incapator, in care sa ne lasam suferinta sa existe fara sa ne ascundem, fara sa o negam, fara sa ne speriem, fara sa incercam sa o neutralizam urgent, ca pe un fel de deseu emotional toxic care nu are trebui sa existe si sa ne polueze starea de spirit, putem sa ne ocupam, pas cu pas, de construirea unui asemenea loc.

Pentru unii oameni, procesul de a construi un spatiu interior sigur unde sa poata lasa suferinta sa existe, ramanand prezenti si continuand sa traiasca fara sa fie absorbiti in conditia de victima, dureaza relativ putin, pentru altii mai mult, iar pentru unii poate dura o viata...

Va propun un model de meditatie specifica pentru momentele dificile, pe care l-am descoperit intamplator si pe care il folosesc, in speranta ca il veti testa si folosi in momentele dificile. 

1.Asezati-va mainile pe inima (sau pe ce parte a corpului simtiti ca va este mai confortabil, de exemplu fata sau abdomen) luati-va timp si simtiti caldura lor.

2. Respirati adanc, abdominal.

3. Adresati-va urmatoarele fraze, cu voce tare sau in gand, pe un ton calm si suportiv:

Acum sunt intr-un moment dificil  si sufar

Suferinta este o parte din viata

Doresc sa fiu bland/a cu mine in aceste momente

Doresc sa imi ofer grija, caldura si intelegerea de care am nevoie.

Puteti sa va creati propriile fraze care va ajuta, pornind de la aceste idei de baza: recunoasterea situatiei dificile, constientizarea faptului ca astfel de momente fac parte din viata si ca toata lumea trece prin momente dificile uneori; constientizarea faptului ca aveti nevoie de timp, tandrete si grija; constientizarea faptului ca puteti sa va oferiti timpul, tandretea, intelegerea si grija de care aveti nevoie.

Daca aveti nevoie de si mai mult sprijin, puteti apela la reteaua de suport, si desigur, la psiholog.