miercuri, 15 noiembrie 2023

De ce nu investesc in digital marketing si in marketing in general

 Este plin internetul de oferte peste oferte de servicii de digital marketing, dar eu nu le privesc cu ochi buni. De ce? In primul rand pentru ca implica niste costuri foarte mari, nu atat materiale, cat mai ales de timp.

In meseria mea, dar nu numai, ci si in viata mea si a ta, timpul este cea mai valoroasa resursa. Nu incurajez risipirea lui pe platforme de "socializare", pe tutoriale, pe intalniri peste intalniri cu diversi specialisti mai mult sau mai putin pregatiti in crearea de materiale asa zis gratuite pentru a sustine acest tip de marketing.

Eu cred ca sistemul actual de marketing digital nu este un sistem sanatos, cred ca este defavorabil atat profesionistilor cat si clientilor. Singurii care beneficiaza din plin sunt vanzatorii de spatiu publicitar (platformele insele).

Desi nu contest utilitatea platformelor, totusi cred ca oamenii mai mult pierd (timp, bani, energie) cu "ajutorul" platformelor decat castiga.

Atat cat pot evita sa contribui la expansiunea unui sistem pe care il consider nesanatos, o voi face.

Militez pentru un stil de viata cat mai in acord cu legile naturii. Nu e nimic natural sa stai nemiscat cu orele, incercand sa digeri continut creat cu scopul de a te tine captiv in fata unui ecran si departe de adevaratele surse de satisfactie: natura si relatiile umane autentice (din viata reala adica).

Prin meseria mea incurajez oamenii sa duca o viata autentica, sa se conecteze intre ei si cu parti vitale din ei insisi. Aceste lucruri devin imposibile cand oameni sunt conectati in majoritatea timpului la retele virtuale.

In ritmul acesta exista riscul sa uitam ce ne defineste ca oameni.

Legat de asa numitele cadouri sau continuturi oferite "gratuit" in schimbul datelor de contact, cred si eu asa cum se si spune in marketing, ca daca ceva este oferit gratuit inseamna ca tu esti produsul (sau ma rog, cumparatorul virtual).

Eu imi respect clientii suficient cat sa nu ii bombardez cu mesaje inutile, sa nu-i manipulez cu mesaje menite sa le trezeasca te miri ce frici de a nu ramane pe dinafara, sa nu ii indemn insistent sa se inscrie in comunitatea mea virtuala (in caz ca as avea una) si asa mai departe.

Poate ca sunt old school, dar cum spune sloganul, cred ca old school is cool.

Psihicul nostru e batran. Nu tine pasul cu schimbarile culturale si tehnologice, din fericire.

Avem si acum aceleasi nevoi psihologice dintotdeauna.

Niciuna din ele nu poate fi satisfacuta online, desi ne amagim ca ar fi posibil.

Asadar, ma bazez exclusiv pe recomandari din partea clientilor si desi nu pot spune ca "am generat profit" asa cum se lauda expertii in marketing digital care se promoveaza pe platformele online, reusesc sa traiesc din profesia mea si sa am si timp pentru familie si viata personala.

In fond, serviciul pe care il ofer eu este unic, psihoterapia, psihanaliza pe care o practic este direct legata de persoana mea, de experienta mea de viata, de configuratia mea constienta si inconstienta cel putin in aceeasi masura in care este legata de formarea mea (pe care nu am intrerupt-o niciodata). Este un serviciu ultraspecializat si potrivit doar pentru acei oameni cu care am experiente de viata comune, fie ele constiente sau inconstiente. Exista o lege a firii care se manifesta in toate, dar in cabinetele de psihoterapie devine foarte palpabila: oamenii asemanatori cauta (inconstient mai ales) oameni cu care sa poata interactiona, in prezenta carora sa existe o reactie a psihicului. Intr-un mod cat se poate de nemarketat digital, acesti oameni se gasesc fie prin cautari, fie prin recomandari, fie prin sincronicitati. Eu mi-am intalnit terapeutii, pe fiecare din ei, la evenimente unde am fost adusi de interese comune. Nu toti clientii isi intalnesc asa terapeutii, dar cei care sunt foarte motivati ii voi gasi pe cei potriviti oricum.

Mai sunt si alte motive pentru care nu apelez la publicitate: incerc sa practic cat de mult pot ceea ce predic, adica sa petrec timp in introspectie, in dialoguri interioare, in contact cu corpul meu sa petrec timp cu familia si cu oamenii pe care ii iubesc, cu animalele, cu natura, sa petrec timp onorandu-mi pasiunile si timp in care sa reflectez la munca mea, timp in care sa ma documentez, timp in care sa ma relaxez. In plus, costurile publicitatii ar trebui sa le suporte ulterior clientii mei, ceea ce nu mi se pare potrivit. Mai multe detalii despre costurile psihoterapiei am dat aici.

Toate demersurile de marketing consuma enorm de mult timp (si bani) si energie mentala si in plus te mentin intr-o zona extrem de rationala a mintii, zona din care eu am nevoie sa ies cat mai mult timp daca vreau sa imi fac treaba bine si daca vreau sa fiu bine.

Mai mult, reclamele online pot fi folosite in defavoarea persoanelor vulnerabile, puteti citi mai multe in investigatia pressone: https://pressone.ro/academia-de-psihoterapie-care-ti-sugereaza-sa-imprumuti-bani-de-la-banca-pentru-a-te-vindeca-de-cancer-prin-constelatii/

Revenind la practica psihoterapiei si la promovarea unui stil de viata sanatos pentru suflet, eu mi-as dori ca oamenii sa petreaca cat mai putin timp online, unde sunt captivi in fata unor informatii adesea indoielnice si a unor reclame agresive care apasa butoanele fricilor, nemultumirilor de tot felul si in general ale vulnerabilitatilor noastre.

Mi-as dori ca oamenii sa se conecteze intre ei si cu sursa lor interioara de "informatii" cu flerul sau intuitia sau inima, cum i se mai spune acestei capacitati naturale de a fi ghidat din interior catre ceea ce este cu adevarat potrivit intr-o anumita situatie.

Am citit de curand un fragment dintr-o lucrare a unui filozof, care m-a intristat si m-a ingrijorat profund. O redau mai jos pentru ca are indirect legatura cu ce tocmai spuneam:

"Vom reduce de manieră drastică educația, pentru că un individ incult are  un orizont de gândire limitat, cantonat în preocupări mediocre. Trebuie să facem în așa fel încât accesul la știință să devină din ce în ce mai dificil și elitist, între popor și știință să existe o prăpastie, iar informația destinată publicului larg să fie lipsită de orice conținut cu caracter subversiv.

Mai ales fără filozofie. Și aici, trebuie să folosim puterea de convingere și nu violența directă: vom difuza masiv, prin intermediul televiziunii, emisiuni de divertisment care să se adreseze doar laturii emoționale sau instinctive. Mințile vor fi ocupate cu ceea ce este inutil și ludic.

Este bine, printr-o vorbărie și muzică neîncetate, să împiedicăm mintea să gândească. 

Vom pune sexualitatea pe primul loc al intereselor umane. 

Nu există un tranchilizant social mai bun.

În general, vom face în așa fel încât să eliminăm partea serioasă a existenței, să luăm în derizoriu tot ceea ce este valoros, să întreținem o apologie constantă a lejerității, astfel încât euforia publicității să devină standardul fericirii umane și modelul libertății. Condiționarea va produce astfel ea singură o asemenea integrare, încât unica  frică – pe care va trebui să o întreținem - va fi cea de a fi exclus din sistem și deci de a nu mai putea accede la condițiile necesare fericirii.

Omul de masă, astfel produs, trebuie să fie tratat precum ceea ce este: o vită, și trebuie să fie supravegheat cum trebuie să fie păzită o turmă. 

Tot ceea ce conduce la adormirea lucidității sale este bun din punct de vedere social, iar ceea ce ar amenința să îl trezească trebuie să fie ridiculizat, înăbușit, combătut. Orice doctrină care ar pune sub semnul întrebării sistemul trebuie să fie desemnată drept subversivă și teroristă, iar cei care o susțin vor fi apoi tratați ca atare".

Günther Anders - ,,L'obsolescence de l'homme: sur l'âme à l'époque de la deuxième révolution industrielle" (1956)" (Obsolescenta omului, volumul 1, tradus in romana la editura Tact).